Casa plină

E casa plină

De toate jucăriile tale șugubețe,

De ursuleți care sunt purtați pretutindeni de mâini mici,

De cărți cu păsări și fructi

De mingi colorate care chicitesc în spatele piciorușelor tale

Ce le rostogolesc timid

Sau vijelios

Dintr-un capăt în altul al casei

Și inimii mele.

 

E casa plină

De toate meniurile pe care le imaginez pentru tine,

De firimituri de biscuiți în mijlocul sufrageriei,

De pufuleți întinși pe covor,

De zâmbetul tău năzdrăvan când îmi ceri ceva ce nu e voie

Și îți dau a zecea oară azi,

Ca să îl regăsesc iar.

 

E casa plină

De întrebările tale cu intonație neîntâmplătoare,

Foarte serioase și dornice de a înțelege.

De bucuria descoperii unui răspuns pe care l-ai cercetat îndelung

Fără să tea jute nimeni.

Ochii tăi se luminează și sclipesc puternic

Ca ai unui om mare

Când află când se făurește un vis.

 

E casa plină de tine,

Te rog, rămâi pentru totdeauna

Mică.

Cu mine, pe covor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.