Împreună de tot

Ai avut vreodată impresia aceea

Că gândurile tale îngheață, mute,

Că ochii nu mai știu clipi și glasul

Nu mai găsește argumente

În clipa în care un copil

Te privește doar pe tine?

 

Ai avut vreodată impresia

Că devii mic, chiar dupa ce te-ai simțit mare

Că l-ai mustrat zguduitor

Și l-ai privit cu tunete în cearcăn

Iar el, blând, te-a mângâiat

Pe tot obrazul?

 

Ai avut vreodată impresia

Că toate seriozitățile tale adânci

Și planurile organizate migălos

Ca un domino perfect, de adult

Se năruie sub glasul fericit

Al puiului de om ce descoperă

Primul fluture?

 

Ai avut vreodată impresia

Că unui copil nu îi pasă

Nici cum ești îmbrăcat –

Poți fi și în pijamale…

Nici cât de frumos i-ai așezat mâncarea –

Pot fi și pufuleți…

Dar că îi pasă să fii atent la cum

Răsare luna mai devreme?

 

Ai avut vreodată impresia

Că atunci când aduci pe lume

O fărâmă din doi pământeni

Ei nu devin nimic, ci mor pentru o clipă?

Iar apoi se nasc iar,

Fără impresii,

Luând fiecare zi așa cum vine

Ca să deșire lumea

Doar de dragul de a fi împreună toți trei

De tot.

Share :

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.