Regatul de cleștar

Eram așa de liberă înainte să vii tu –

Mă răscolea vântul în păr de fiecare dată

Când priveam zările, neputincioasă,

Știind că tot ceea ce este și va fi

E doar ce văd ochii mei acum.

 

Eram așa de activă înainte să vii tu –

Roiam haotic în aceleași cercuri,

Agitându-mi aripile în direcții obtuze,

Descentrate, nehotărâte,

Pentru că viitorul părea mereu la fel

În toate ipotezele.

 

Eram așa destoinică înainte să vii tu –

Credeam că eu sunt stăpâna lumii mele,

Credeam că tot ce mi se întâmplă e pentru că

Eu am făcut să fie, măiastră –

O pasăre măiastră mă credeam

Și nu știam că măiestria ego-ului

Devine flamă, fără a fi Phoenix.

 

Eram liberă, activă, destoinică și goală,

O goliciune aparte pe care nu o puteam creiona,

Nu știam că ea este, chiar dacă o atingeam cu mâna.

Îmi înghețau palmele pe fruntea propriei vieți

Și credeam că așa sunt crăiesele

Făcute să fie stăpâne peste regate de cleștar,

Domnind cu obediență și supremație

Doar peste ce pot atinge.

 

Dar apoi ai venit tu.

Freamăt absolut, în cerc de lumini.

De fiecare dată când te privesc

Soarele devine pui de umbre.

Mi-am împărțit cu tine

Libertatea, trupul și regatul,

Detronându-mi propriul tron

Ca să mă așez pe jos, în iarbă

Să iubim fluturii

Tuturor începuturilor.

 

Sunt atât de plină de când ai venit tu,

Atât de mult mai liberă, mai dârză și mai bucuroasă

De a o lua de la capăt, din loc și la goană

După lumi ce nu am crezut că există

Și râsete în hohote ce nu le-am cunoscut vreodată.

 

Oare dacă tu m-ai ales din Cer

M-ai iubit dinainte, știind

Că vei sparge regatul de cleștar

Transformând, odată cu el

Toate tiparele neputinței?

Share :

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.